În scurt : Conferința „Choose Europe for Science” a avut loc la Sorbona. Președintele Emmanuel Macron a anunțat o investiție de 100 milioane de euro pentru a atrage cercetătorii străini în Franța. UE își reafirmă angajamentul față de independența cercetării și alocă 500 milioane de euro pentru a spori atractivitatea științifică a continentului.
Așa cum a fost anunțat la lansarea platformei „Choose France for Science” în aprilie anul trecut, care vizează să permită instituțiilor de cercetare franceze să evalueze relevanța proiectelor cercetătorilor străini dornici să se stabilească în Franța, conferința „Choose Europe for Science” a avut loc ieri la Sorbona în prezența lui Emmanuel Macron și a președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Președintele Republicii a anunțat un investiție de 100 milioane de euro în cadrul programului France 2030 pentru a permite acestor oameni de știință să-și continue munca de cercetare pe vechiul continent.
Pentru Emmanuel Macron, o știință liberă și deschisă este un imperativ moral și uman. În discursul său de închidere, el a avertizat împotriva oricărei forme de ingerință politică în orientările cercetării.
Facând aluzie la politicile administrației Trump - tăieri bugetare în cercetare, eliminări de burse, restricții privind utilizarea anumitor termeni legați de incluziune sau schimbări climatice, șeful statului a afirmat că Uniunea Europeană se opune ferm „unui dictat care ar consta în a spune că un guvern, oricare ar fi el, ar putea spune: este interzis să se cerceteze acest lucru sau altul, că ar fi interzis să se cerceteze sănătatea femeilor, că ar fi interzis să se cerceteze cicloanele...”
El a denunțat o ruptură profundă cu istoria științifică a marilor democrații:
„Nimeni nu și-ar fi putut imagina, acum câțiva ani, că una dintre cele mai mari democrații ale lumii va elimina programe de cercetare pe motiv că exista cuvântul «diversitate» în acel program. Nimeni nu s-ar fi gândit că una dintre cele mai mari democrații ale lumii va anula capacitatea de a avea vize pentru un anumit cercetător, uneori chiar dintre cei care au contribuit la propria sa securitate digitală. Nimeni nu s-ar fi gândit că această foarte mare democrație a lumii, al cărei model economic se bazează atât de mult pe știința liberă, pe inovare și pe capacitatea sa, de altfel, în ultimele trei decenii, de a inova mai mult decât europenii și de a răspândi mai mult această inovație, ar face o astfel de greșeală. Dar aici suntem.”
Pentru el, independența și integritatea cercetării științifice sunt piloni esențiali ai democrațiilor noastre. „Choose Europe for Science” dorește, de asemenea, să fie un punct de sprijin al mișcării „Stand Up for Science”, inițiată de cercetători americani îngrijorați de aceste derapaje politice, care a primit sprijinul activ al multor instituții europene.
În Franța, mai mulți actori au luat rapid poziție. CNRS a lansat programul „Choose CNRS” pentru a facilita primirea cercetătorilor amenințați, în timp ce Universitatea Aix-Marseille a deschis un dispozitiv dedicat, „Safe Place for Science”. Institutul Pasteur sau Universitatea din Montpellier și-au arătat, de asemenea, dorința de a contribui la această mobilizare. Sute de oameni de știință ar fi astăzi pregătiți să se stabilească în Franța, deși salariile sunt mai mici decât cele din Statele Unite.
Cercetătorilor francezi, și ei îngrijorați de restricțiile bugetare din țara noastră, el le-a asigurat:
„Și spun asta cu forță, un cercetător străin nu va înlocui un cercetător francez sau un cercetător european. Este spiritul însuși al științei să caute această cooperare, această emulație, această conversație. De aceea va fi un finanțare specifică care astfel este implementată și anunțată astăzi.”
500 milioane de euro de la UE pentru a spori atractivitatea continentului
Pe de altă parte, Uniunea Europeană intenționează să își afirme rolul de motor științific. Cu câteva momente înainte de intervenția lui Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un buget de 500 milioane de euro pentru perioada 2025-2027, destinat să facă din Europa un adevărat „pol de atracție pentru cercetători”. Subliniind stabilitatea investițiilor europene și calitatea infrastructurilor, ea a insistat asupra necesității de a acoperi lacunele actuale ale peisajului științific european. Printre măsurile anunțate se numără crearea unei „super-subvenții” de șapte ani, dublarea completărilor burselor de cercetare până în 2027, precum și un obiectiv comun cu statele membre: creșterea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare la 3% din PIB până în 2030.
Într-o dorință de a ancora durabil această poziționare, Comisia dorește să insereze libertatea cercetării științifice în dreptul european, printr-un viitor act legislativ dedicat spațiului european de cercetare.
Cet article publirédactionnel est publié dans le cadre d'une collaboration commerciale