În scurt : Biblioteca publică de informare și Premiul Albert-Londres organizează o întâlnire despre impactul AI asupra jurnalismului, inclusiv îngrijorările legate de pierderea controlului editorial și dezinformare. Întâlnirea reunește experți în tranziția digitală media pentru a discuta despre utilizările AI în jurnalism și cum să menținem informația fiabilă și independentă.
Lansat în 2021 de către Biblioteca publică de informare în parteneriat cu Premiul Albert-Londres, ciclul Profesia de reporter explorează realitățile meseriei de jurnalist. În timp ce Bpi, găzduită la Centrul Pompidou, va rămâne închisă până la sfârșitul lunii august din cauza renovării, aceasta va organiza la Scam, pe 18 iunie, o întâlnire pe un subiect fierbinte: impactul AI asupra jurnalismului, cu un accent special pe GenAI.
Între pierderea controlului editorial, dezinformare și impactul asupra condițiilor de muncă, AI generativă stârnește îngrijorări mari în rândul jurnaliștilor. Deși promite creșteri de productivitate, o întrebare esențială rămâne: cea a fiabilității și autenticității conținuturilor pe care le produce.
AI, atuul jurnalistului sau dușmanul informației? Acest dezbatere va reuni experți de prim rang din tranziția digitală în media pentru a clarifica aceste aspecte :
Éric Scherer, directorul MediaLab de la France Télévisions și președintele comitetului News al Uniunii Europene de Radio și Televiziune, implicat în problemele de etică și guvernanță a AI;
Stanislas de Livonnière, responsabilul serviciului Data și inovație de la Parisien, experimentator al noilor formate narative generate de AI;
Bénédicte Mingot și Jérémy Laurent-Kaysen, verificatori la France Télévisions, care explorează zilnic utilizările AI în lupta împotriva dezinformării.
Moderarea va fi asigurată de Hervé Brusini, președintele Premiului Albert-Londres.
AI: unealtă, amenințare sau revelator?
Prin privirile încrucișate ale acestor profesioniști ai investigației, inovației editoriale și verificării faptelor, această întâlnire propune depășirea viziunilor simpliste, tehnofilia naivă pe de o parte, respingerea totală pe de altă parte, pentru a pune o serie de întrebări fundamentale:
Ce utilizări ale AI sunt astăzi integrate în practicile jurnalistice?
Cum putem evita ca conținuturile generate să devină ele însele surse de dezinformare?
Și mai ales, ce măsuri de protecție etice și deontologice trebuie întărite pentru a păstra o informație liberă, independentă și verificabilă?
Potrivit lui Hervé Brusini :
"Paradoxul situației, AI este poate această tehnologie nouă care, prin gest salvator, ne obligă să redefinim relația noastră socială, politică, filosofică".
Conferința, deschisă publicului larg, este gratuită.
Pentru a înțelege mai bine
Ce este IA generativă și cum funcționează?
IA generativă este o subcategorie a inteligenței artificiale care folosește algoritmi pentru a crea conținut nou și original, cum ar fi text, imagini sau muzică. Se bazează adesea pe rețele neuronale profunde, cum ar fi modelele transformerelor, care sunt antrenate pe seturi mari de date pentru a învăța structurile subiacente ale limbajului sau ale vizualurilor.
Care sunt cadrele de reglementare existente pentru utilizarea IA în jurnalism?
În prezent, există puține reglementări specifice pentru utilizarea IA în jurnalism. Totuși, Uniunea Europeană a propus linii directoare generale pentru IA, cum ar fi Regulamentul IA, care solicită transparență și responsabilitate. Legile privind dezinformarea, cum ar fi Legea serviciilor digitale, pot influența și utilizarea IA pentru a asigura că conținutul generat rămâne verificabil și fiabil.
